‘A fotografia
Di vernu,
‘i varchi tiràti ‘nzìccu
sutt’ ‘a cantina ‘i Virgìliu,
parìnu tanti picurèddi
‘i ‘na murra muta,
‘ntisicàta da ‘u friddu.
I marinàri ‘ngugnàvinu
rota ‘i puppa cu rota ‘i prua
e ‘i muràti si vasàvinu
comi p’arricittà n’ ùtima calùra.
Po’ arrivàviti,
pricisa n’ appuntamèntu,
‘na ngasàta d’acqua putènti.
‘U jumu pigliàviti ‘a via nova
e gghijti a cunzulà i carrinòzzi.
D’inverno,
le barche tirate in secco
sotto la cantina di Virgilio,
sembravano tante pecorelle
di un gregge muto,
intirizzito dal freddo.
I marinai incastravano
la ruota di poppa con la ruota di prua
e le murate si baciavano
come per racimolare l’ultima calura.
Poi arrivava,
preciso all’appuntamento,
uno scroscio d’acqua potente.
il fiume inondava la strada
e andava a consolare le carene.
Angora vidu ‘a cima ‘i libbani misa ‘u cuntrariu sutta ‘u carrinozzu pi no ffa scurri ‘a varca supa ‘a falanga…