Bbiasi u Pacciu
Cu ‘nu sticchìnu ‘mmucca
e ‘a manu muzza…..
……cu lu sa’ picchì,
scinnìa p’ ‘a scala longa d’ ‘u Portu,
arrètu ‘u jumu.
M’arricurdèvi comi,
‘Nta ‘nu lampu,
m’apparèviti nnand’
‘na mantella nìvura
e ‘a janchìzza ‘i ‘na lama.
‘U rasùlu ‘i ‘Gnàzziu
mi pittèvi lla faccia.
…..Nonn avèra avùta sfriculià
……a Tetèlla.
Da tannu ristèvi sfuttùtu;
E puru Sanfrancischèddu
e Ccià Ccià
ngi anu ‘ndìndu ‘u biscòttu.
Biagio il pazzo. Con uno stecchino in bocca/ e la mano mozza,/ chi sa perché,/ scendevo per la scala lunga del Porto,/ dietro al fiume.//Ricordai come,/ In un lampo,/ mi si presentò innanzi/ una mantella nera/ e la luce di una lama.// Il rasoio di Ignazio/ m’ insanguinò la faccia./ ….Non avrei dovuto importunare/…. Tetella.// Da allora fui oggetto di scherno;/ e anche Sanfracischèddu/ e Ccià ccià/ ne hanno approfittato.
